Storia della Passione
Il signor Campanella recita brani tratti dalla "Storia della Passione", appresa oralmente dalla madre. Sotto il player, la trascrizione integrale tratta da Accussì.
Trascrizione
STORIA DELLA PASSIONE E MORTE DI NOSTRO SIGNORE
O bon’agghenti viniti a stu cantu
quantu bi cuntu n’amurusu cuntu
e nun mi sientu ri spiegari tantu
picchì mi murtifica lu mò stissu affruntu.
Ma t’aiutari vui Spiritu Santu
a diri sti canzuni supra ‘mpuntu
ri ‘mpuntu pigghiu ri l’Eternu Patri
siennu arruvatu a li trentatri anni.
- Mamma li piccaturi nun su’ sazi
si vuonu sodisfari li sò danni
ci sunu molti cora spietati e latri
ca cerchinu ri curpirimi a tutti banni.
Mi partu a li reci uri santa Matri
e a vui vi lassu na sti foca ranni.
Ranni fu l’amuri ca nuostru Diu purtau
a tutta la sò nobili cumpagnìa.
Tutti li sò discipuli ciamau:
- Viniti tutti a la prisenza mia.
E cu nu ciantu appuoi li licinziau:
- Unu ri viautri rurici mi fa stu trarimientu.
Oh! trarimientu ca tieni scumpuostu
scumpuostu ca è lu figghiu ri Maria
Oh! Cuntrubamu cu a fari stu tuortu
chi tantu ardiri lu veru Missìa.
E a n’ura ‘i notti si partìu pi l’uortu
e ja cianciennu pi tutta la via,
e avìa lu visu stracanciatu e smuortu
pi la gran pena e la malincunìa.
Oh! Chi malancunìa ca trapanau
umili cori mansuetu e piu
e a li ru uri s’agghi’addunicciau
utau la menti pi l’Eternu Diu.
Tutta la morte a passioni cuntrubau
pressu lu Santu Patri arrisistìu.
Lu Santu Patri n’ancilu ci mannau
e ci rissi:- Ai pacienzia figghiu miu.
Ma caru figghiu ca pati accussì
cu sta passioni ‘ndulurata e forti
ci prummittisti e ci ricisti ri sì
c’avieutu a librari l’uomu ri la morti.
Ora acciui nun c’è scusa a lu pirchì
chissu ci curpa pi ssa mala sorti
e siennu all’uortu ri Jesannaì
surau sancu a tri uri ri notti.
A la notti lu gran cani trarituri
nunn’avìa abbientu e nun putìa ‘ripusari
ca ja circannu a lu Nuostru Redenturi
cu tutta la sò truppa universali:
- Viniti ca lu vasu a li quattr’uri
suddu mi rati li trenta rinari.
- Ri li trenta rinari tu si lu patrunazzu
tu ca si Jiura ni puoi cumannari.
Sierviti a muoru tò, mentri ca iu u ‘bbrazzu
e ogni pitittu ti lu fai passari.
Prestu ranni ‘mputiri a chissu pazzu
su li cinq’uri e chi stamu ri fari.
E tannu s’incarnau ddu ‘gnurantazzu
quannu a Jesuzzu lu fici attaccari,
attaccannulu lu purtarru a la cunnanna
e puoi lu liarru strittu a na culonna.
Arriguarda amurusu Diu quantu s’affanna
criritimi cristiani ca nun su sonna
ora a siei uri fuorru ‘ncasa ni Janna
chi ciantu ca fa Maria povira ronna!
Oh! Ronna affritta cu tantu fracassu
ca vai circannu lu to figghiu spersu!
Maria nun s’aspittava tantu spassu
resi nu scaffu a Marcu e fu n’abbissu.
Idu ci rissi:- Stat’attenti a passu
su li sett’uri e damu accura a chissu.
Chissu mi pari n’uomu mansietu e piu
ca parra c’un riscursu arragghiunatu,
fa mort’incegni a lu pariri miu,
pari firili e mentri è scialaratu.
Ora a ott’uri lu figghiu ri Diu
comu ribelli l’anu strasciuniatu.
Strasciuniannulu si misinu a circari
e ‘ncuntrarru a Pietru li sò lapardieri.
Pietru ci rissi :- Nun mi stati a spiari,
nun lu canusciu, sugnu ‘npassigghieri.
Ora a nov’uri lu senti cantari
a lu jadu e Pietru mutau ri pinsieri:
- Signuri ca m’aviti a pirdunari
b’aja niatu ru voti e ora arrieri.
Pietru levila tu l’accasciuni
nun fari com’a Jiura ca ti ni vai dannatu
e pi la tò mala pirsuasioni
iu sugnu cruramenti fragillatu.
Ora a deci uri a mò passioni
patisciu sutta Ponziu ri Pilatu.
Pilatu all’unnici uri ci mannau
nu ricigniedu mansuetu e piu.
E ci fu Erodi ca all’autri spiau:
-Chi fuorsi è chistu lu ribellu miu?
E Jesu Cristu si manifistau:
- Iu sugnu veru figghiulu ri Diu!
- Ma caru figghiu ca pati accussì
t’ha cunnanatu Erodi a durici uri
ci voli la licienzia ri Pilatu
ca rici ca siti nu malaffatturi.
- Li tò piccati mi cciana purtatu
e Jiura sempri m’a statu trarituri.
Ruluri ri ‘nta tanta maistati
a tririci uri li cani gghiuriei.
A na culonna li manu attaccati
ammienzu a tanti scribbi e farisei
chista è la curpa ri li ma piccati
vinni e dumanna miserere mei.
Fuorru tanti li cuorpi e li scuriati,
seimilasiecientusessantasiei,
vegna passa cui abbesi bastanti
ri fragillari Cristu Onniputenti.
Tutti raunu cuorpi tutti quanti
ca muortu lu vulievunu veramenti
ora a quattordici uri lu Diu amanti
fu ‘ncrunatu ri spini puncienti.
Puncienti gran cunsigghiu appima a fari
tutti viniti cca figghiuli miei
nun lu vuliemu acciù martirizzari
a chistu ca va ‘ncontra ri l’Abbriei.
‘E quinnici uri lu ficinu cummigghiari
cu na cappa russa ammienzu li Jiuriei
cu na canna a li manu lu ficinu affacciari
s’affaccia l’Ecce Homo re ri li Jiuriei.
Iura e Pilatu travagghia e cummatti
e Cristu l’appa patri tanti cuorpi.
Pilatu l’ha vutatu li sò carti
e a sirici uri pi ssa mala sorti.
Ci vò lu sò cunsientu e la sò parti
prestu crucifissu e va a la morti
muortu Cristu sciu ri ‘nti Pilatu
la cruci ‘ncuodu tant’abbauttusa.
Ri l’universi Abbrei fu strasciuniatu
cunnannatu a la morti arrisolutu
avanti ca lu Cravanio fu accianatu
quantu voti carìu e nunn’appi aiutu!
E a dicissetti uri si truvau spugghiatu
tuttu ri sancu si truvau vistutu
e avìa ‘nvistitu tuttu fracassatu
e cripintatu comu lu purmuni.
E a diciruottu uri si truvau ‘nciuvatu
e tu cori ri trannu nun t’adduni
nun ti n’adduni c’ai piersu la luci?
Tuttu lu munnu ri scuru si fici.
Maria ca ja cianciennu u figghiu aruci
- Ma lu ma figghiu quali malu fici?
E a dicinnovi uri si spincìu la cruci
tutti arristarru cuntenti e filici.
Si vota Cristu e dissi na parola aruci:
- Mamma b’arriccumannu li nimici,
amici e nimici a vinti uri pirdugnu
viriennu a Cristu ‘nmienzu di ru latri
Iu ri lu bon latruni mi n’addugnu
e di cianciri li ma uocci nun su sazi
e li mo carni si strazzarru ‘mpugnu
nun m’abbannunati Santissimu Patri.
Comu tu mamma Jiuvanni pi figghiu
e tu Jiuvanni ma matri pi matri.
Mamma na certi bisogna si divi cumpatri
nun si pottinu auniri tanti testi.
Ci resinu feli e acitu di ru latri
e ‘ncruci l’ana misu senza vesti
e a vintin’ura ci rissi a sò matri:
- Aruratu cobbe e consumatum est.
Ri mestu si finìu ri na nascenza
na filici arma ri lu Limmu scìu
lu Santu Patri m’a ddatu licenza
e voli ca sti canzuni li ricu iu.
E cu la sciutu è ‘Ntuninu Pruvenza
e l’ha fattu p’amuri e lloria a Diu.
Diu pi l’autu cielu si cumpiaci
e pi tuttu lu munnu s’arridduci.
E puru na lu ‘nFiernu opra e laci
l’armi senza ri Diu nunn’anu luci.